Ast─âzi c├ónd cei mai mul╚Ťi dintre noi avem acces nelimitat la internet, cu greu ne putem imagina via╚Ťa f─âr─â el. Informa╚Ťii zilnice de care avem nevoie, e-mail-urile ╚Öi mesaje pe care le trimitem colegilor ╚Öi colaboratorilor, comunicarea permanent─â, backup-ul pentru date importante ╚Öi multe alte elemente vitale pentru munca ╚Öi via╚Ťa noastr─â, sunt posibile datorit─â facilit─â╚Ťilor extraordinare oferite de acesta.

Dar ce este internetul, c├ónd a ap─ârut el, cum a evoluat ╚Öi ce este el ast─âzi, pute╚Ťi afla mai multe din r├óndurile urm─âtoare.

Ce este internetul definitie

Ce este internetul? Defini╚Ťie

Ce este internetul?

Internetul este o re╚Ťea global─â ce interconecteaz─â computere din ├«ntreaga lume ╚Öi care comunic─â printr-un set standardizat de protocoale. El este o infrastructur─â care permite legarea ╚Öi transmiterea de informa╚Ťii prin dispozitive diverse, fie ele servere, calculatoare, laptopuri, tablete sau telefoane smart.

Denumit uneori drept “o re╚Ťea de re╚Ťele” (network of networks), internetul s-a n─âscut ├«n Statele Unite ale Americii ├«n anii 1970, devenind vizibil ╚Öi accesibil publicului larg abia din anii 1990.
Internetul este una dintre cele mai importante inven╚Ťii a tuturor timpurilor. Apari╚Ťia ╚Öi evolu╚Ťia lui a schimbat radical procesele de munc─â ╚Öi ├«ntreaga societate. El a creat oportunit─â╚Ťii care au condus la progresul umanit─â╚Ťii ╚Öi la eficientizarea comunic─ârii.

C├óndva o tehnologie disponibil─â doar cercet─âtorilor specializa╚Ťi ╚Öi cu posibilit─â╚Ťi materiale ridicate, internetul a devenit ast─âzi un mijloc u╚Öor de utilizat ╚Öi accesibil tuturor.

Apari╚Ťia ╚Öi evolu╚Ťia internetului

Anii 50

Dup─â ce URSS a lansat ├«n spa╚Ťiu ├«n 1957 primul satelit artificial al p─âm├óntului, numit Sputnik, Statele Unite ale Americii ╚Öi-au sim╚Ťit amenin╚Ťat─â siguran╚Ťa ╚Öi suprema╚Ťia tehnologic─â. Astfel ├«n 1958 a fost ├«nfiin╚Ťat─â ARPA sau Advanced Research Projects Agency, care era un proiect de ap─ârare, ce reunea cei mai importan╚Ťi cercet─âtorii din computere ╚Öi domenii tehnice de top. Aici s-au pus bazele primelor studii despre calculatoare, ca mijloace ce pot fi interconectate pentru a transmite date ╚Öi a comunica informa╚Ťii ├«n mai multe loca╚Ťii ├«n acela╚Öi timp.

Primele computere, ce erau folosite pe vremea aceea, erau masive ╚Öi costisitoare ╚Öi puteau fi utilizate pentru a ├«ndeplini o singur─â func╚Ťie ╚Öi un num─âr limitat de sarcini. Fiecare vorbea limba lui.

Ideea de a conecta mai multe computere ├«ntr-o re╚Ťea ╚Öi de a le face s─â lucreze folosind acela╚Öi limbaj de programare, dateaz─â din 1950 ╚Öi era denumit─â WANs (Wide Area Networks).

Viziunea unei re╚Ťele, apropiat─â de ceea ce avem ast─âzi, a apar╚Ťinut lui J.C.R. Licklider, unul dintre directorii ARPA. Pornind de la inten╚Ťiile acestuia, la ARPA a luat na╚Ötere, conform schi╚Ťei sale, prima versiune de internet, numit─â ARPANET.

Anii 60

sursa imagine: computerhistory.org

├Än aceast─â perioad─â, datele necesare pentru a ├«ndeplini sarcini pe un computer erau transmise prin telefon, folosindu-se o metoda numit─â “circuit switching”. Prin aceasta metod─â se puteu trimite informa╚Ťii doar ca un pachet complet de date ╚Öi numai unui singur computer. Datorit─â erorilor intervenite pe parcurs procesului ╚Öi necesit─â╚Ťii de a relua ├«ntregul demers ├«n caz de transmitere incomplet─â, metoda s-a dovedit costisitoare, mare consumatoare de timp ╚Öi ineficient─â.

Astfel, ├«n plin R─âzboi Rece, a ap─ârut o nou─â idee, menit─â s─â securizeze informa╚Ťiile ╚Öi s─â limiteze pierderile ├«n cazul unui atac nuclear sau al intercept─ârii. Metoda presupunea o transmitere de date mai rapid─â ╚Öi mai sigur─â, numit─â “packet switching”, care ├«n loc s─â transmit─â datele ├«n bloc, la transmitea pe fragmente.

A mai fost nevoie de ceva timp, p├ón─â la conceptul de re╚Ťele distribuite (networks), ce-i apar╚Ťine lui Paul Baran. Acesta a fost primul care a avut ideea acestei segment─âri.

Anii 70

Cu apari╚Ťia ARPANET s-au pus bazele primei re╚Ťele de computere. Scopul a fost acela de a transmite date stocate pe un computer, fie c─â era vorba de descoperiri sau aplica╚Ťii, care s─â poat─â fi accesate ├«n aceea╚Öi form─â din mai multe loca╚Ťii.

Astfel, pentru a face mai multe calculatoare s─â vad─â acelea╚Öi informa╚Ťii, era nevoie de interconectarea lor ╚Öi de crearea unui limbaj comun pentru toate. A╚Öa s-au pus bazele unui proiect experimental de legare a tuturor computerelor mai multor institu╚Ťii, universit─â╚Ťi ╚Öi centre de cercetare importante.

├Än 1969 au fost conectate mai multe computere ├«ntr-un experiment de transmitere de informa╚Ťii care a f─âcut revolu╚Ťie ├«n comunicare. Primul mesaj livrat a fost ├«ntre UCLA (University of California, Los Angeles) ╚Öi SRI (Stanford Research Institute) ╚Öi a fost un simplu “LO”, care trebuia s─â fie un “LOGIN”, sistemul ced├ónd ╚Öi fiind nevoie s─â fie repornit.

Cu timpul sistemul s-a perfec╚Ťionat ╚Öi extins, tot mai multe universit─â╚Ťii intr├ónd ├«n proiectul de re╚Ťea. Pe parcurs, toate p─âr╚Ťile implicate au c─âutat s─â vin─â cu solu╚Ťii pentru rezolvarea problemelor tehnice ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťirea transmiterii de informa╚Ťii.

Apoi au ap─ârut ╚Öi alte re╚Ťele, care urm─âreau transmiterea de informa╚Ťii ╚Öi de r─âspunsuri, din mult mai multe arii de interes ╚Öi activitate.

Anii 80

sursa imagine: computerweekly.com

Pentru a putea integra c├ót mai bine ├«ntr-o re╚Ťea toate re╚Ťele existent ╚Öi a le face s─â func╚Ťioneze c├ót mai eficient, Vint Cerf ╚Öi Bob Khan au ├«nceput s─â lucreze la design-ul a ceea ce numim noi ast─âzi Internet. Astfel in 1978 au fost create ╚Öi integrate caracteristicile Transmission Control Protocol ╚Öi Internet Protocol cunoscute ca TCP/IP.

Acest tip de protocol a fost agreat ╚Öi adoptat rapid de toate re╚Ťelele participante. Astfel a luat na╚Ötere re╚Ťeaua de internet global─â, la care au aderat tot mai mul╚Ťi participan╚Ťi, din cele mai diverse domenii de activitate ╚Öi interes.

Anii 90

sursa imagine: nypost.com

La ├«nceputul acestei decade, gra╚Ťie specialistului britanic ├«n computere, Tim Berners Lee, a fost introdus termenul de Web ( World Wide Web), a╚Öa cum ├«l ╚Ötim ╚Öi ├«l utiliz─âm ╚Öi noi ast─âzi. Acesta a legat hypertext documents ├«ntr-un sistem informa╚Ťional, accesibil din orice nod al re╚Ťelei.

Cu acest moment internetul a evoluat de la trimiterea de mesaje de la un calculator la altul, la crearea unei colec╚Ťii de site-uri, ale c─âror informa╚Ťii s─â poat─â fi accesate de utilizatorii, conform intereselor. De atunci ├«n centrul internetului a fost a╚Öezat ╚Öi a r─âmas Web-ul.

Acesta nou─â dimensiune a dus la cre╚Öterea interesului pentru internetul comercial. Apari╚Ťia computerelor personale ╚Öi sc─âderea pre╚Ťurilor lor a jucat un rol important ├«n schimb─ârile de direc╚Ťie. Acum au putut ap─ârea diverse tipuri de re╚Ťele locale ╚Öi de abonamente destinate publicului larg. ├Än 1988 Corporation for National Research Initiatives a primit aprobare guvernamental─â pentru a realiza un experiment de conectare la internet a unui serviciu comercial de e-mail. Aceast─â aplica╚Ťie a fost prima conectare la internet a unui furnizor comercial, care nu f─âcea parte dintr-o comunitate de cercetare. Cur├ónd ╚Öi al╚Ťi furnizori de e-mail au primit acceptul, ceea ce a dus la prima cre╚Ötere a traficului pe internet.

Anii 2000

Internetul continu─â s─â evolueze ╚Öi s─â se perfec╚Ťioneze din ce ├«n ce mai mult, reu╚Öind aib─â un impact din ce ├«n ce mai mare ├«n activitatea profesional─â ╚Öi personal─â. Astfel toate aspectele importante ale vie╚Ťii sunt din ce ├«n ce mai mult condi╚Ťionate de rolul ╚Öi func╚Ťionarea lui.

Internetul a fost cea mai revolu╚Ťionar─â inven╚Ťie ╚Öi face revolu╚Ťie, cu fiecare zi care trece, ├«n toate domeniile vie╚Ťii culturale, ├«n educa╚Ťie, ├«n comer╚Ť, ├«n comunicare.

O dat─â cu dezvoltarea tehnologiilor mobile, valoarea ╚Öi rolul s─âu au c├ó╚Ötigat tot mai mult teren. Integrarea de func╚Ťii noi, de aplica╚Ťii ╚Öi de posibilit─â╚Ťii variate de accesare, l-au f─âcut s─â se dezvolte mereu, pentru a oferii utilizatorilor o exprien╚Ť─â de navigare constant ├«mbun─ât─â╚Ťit─â.

Internetul include ast─âzi: po╚Öt─â electronic─â, mesagerie instant, voice over Internet Protocol (VoIP) apeluri telefonice, video chat, forumuri, bloguri, re╚Ťele sociale, servicii, magazine online, pl─â╚Ťi online, comenzi online, realit─â╚Ťi virtuale, jocuri online, filme online etc.

Nevoia de mai mult internet, la viteze tot mai mari a dus și la lărgirea dimensiunilor benzii de transmitere și a infrastructurii necesare pentru furnizarea lui.

Cei mai mul╚Ťi oameni se informeaz─â, comand─â ╚Öi comunica la distan╚Ť─â prin intermediul platformelor ╚Öi aplica╚Ťiilor de pe internet. Internetul continu─â s─â creasc─â ╚Öi s─â genereze un trafic tot mai mare de informa╚Ťii, comer╚Ť, entertainment, social networking.

Tehnologia ╚Öi costurile implicate au dus la extinderea ╚Öi func╚Ťionarea internetului, ├«n toate comunit─â╚Ťile, cu diferen╚Ťe minime ╚Öi valori din ce ├«n ce mai mari. ├Än prezent statisticile arat─â c─â aproximativ 4,5 miliarde de oameni utilizeaz─â ╚Öi au acces constant la internet.

Concluzie:

Internetul este ast─âzi parte integrant─â din activitatea ╚Öi via╚Ťa tot mai multor oameni. Pentru cei tineri, care s-au n─âscut cu tehnologie ╚Öi acces nelimitat la internet, existen╚Ťa este greu de conceput f─âr─â facilit─â╚Ťile puse la dispozi╚Ťie de instrumentele ╚Öi canalele sale.

Internetul este cea mai important─â inven╚Ťie a secolului trecut, care a revolu╚Ťionat toate aspectele ╚Öi domeniile importante ale vie╚Ťii actuale. De la comunicare, cultur─â, entertainment, p├ón─â la educa╚Ťie, comer╚Ť ╚Öi informare general─â.

Ieftinirea dispozitivelor utilizate pentru accesarea sa a condus la explozia interesului pentru internet ╚Öi pentru tot ce presupune prezen╚Ťa, expunerea, prezentarea, monetizarea ╚Öi comer╚Ťul online.

Internetul este la ora actual─â cea mai important─â surs─â de cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare a afacerilor online, ce conduce la valori de pia╚Ť─â ╚Öi cifre de afaceri din ce ├«n ce mai mari ╚Öi impresionante.

Web-ul sus╚Ťine ╚Öi acompaniaz─â din ce ├«n ce mai mult manifest─ârile ╚Öi ac╚Ťiunile sociale, reu╚Öind s─â colecteze ╚Öi s─â transmit─â o cantitate uria╚Ö─â de statistici, informa╚Ťii, mesaje ╚Öi angajament. F─âr─â el dispozitivele noastre mobile ar avea o importan╚Ť─â limitat─â ╚Öi multe dintre aplica╚Ťiile existente nu ╚Öi-ar mai g─âsi utilitatea.